 Parcul Național Piatra Craiului - Poiana Închisa Pentru a pătrunde spre una din părţile cele mai spectaculoase a Masivului Piatra Craiului, trebuie să plecăm de la Plaiul Foii. De aici poteca marcată cu bandă roşie, ne poartă domol pe lînga apele Bîrsei Tămaşului pentru ca apoi să urcăm, mai susţinut, pe valea Şpirlei, spre refugiul Şpirla. Părăsind valea, poteca urcă în forţă, prin pădure spre refugiu, dar, pe prima serpentină, distingem poteca ce coboară la izvor, loc foarte important, deoarece doar de aici vom putea lua apa atît de necesară unui parcurs destul de lung şi solicitant, alte surse de apă pe traseu sunt aproape inexistente.  Plaiul Foii © Beniamin Boceanu Din poieniţa Şpirlei vedem meterezele Pietrii Craiului, aidoma unor ziduri de cetate, iar spre sud, distingem primele grohotişuri ce se prăvălesc din zidul măcinat de vreme. După scurtul popas, urcăm prin păduricea ce ascunde privirii măreţia stîncilor crenelate de calcar, şi ajungem la intersecţia cu poteca ce duce prin Zaplaz, spre coamă. Urmăm însă poteca ce duce în Şaua Tămaşului, spre dreapta, trecînd, succesiv, pe sub pereţi abrupţi şi grohotişuri, unde paşii trebuie bine cumpăniţi.  La Zaplaz © Beniamin Boceanu  Tamășul Mare văzut prin Zaplaz © Beniamin Boceanu Sîntem în partea sudică a Pietrii Craiului, iar din potecă avem o splendidă panoramă a Tămaşului Mare şi spre sud, a Munţilor Iezer-Păpuşa. La tot pasul, ierbărişurile înfiripate pe patul de pietriş, dau la iveală o multitudine de flori, iar pereţii, uneori foarte abrupţi, adăpostesc gingaşele flori de colţ.  Flori de colț (Leontopodium alpinum) © Beniamin Boceanu De deasupra Şeii Tămaşului, poteca bine conturată, ne poartă spre Marele Grohotiş, pe care-l traversăm pe curba de nivel pînă în dreptul peretelui de La Ceardac, de unde, spre stînga, urcăm anevoie pantele, ceva mai stabile, de la baza acestuia.  Peretele Cerdeacului © Beniamin Boceanu Dînd un ocol larg pe sub Peretele Central, în care se distinge Muchia Roşie, cu grota numită Moara Dracului, şi de unde în permanenţă se prăvălesc pietrele, deja măcinate, ieşim sub colţul din stînga, şi urcăm ajutaţi şi de jnepeni, scocul pietros ce ne aduce, vlăguiţi, pe latura vestică a Poienii Închise. Prima impresie este că poiana nu este reală, apoi te întrebi cum de se află cocoţată o prispă largă şi înierbată, deasupra unui haos arid de pietre mişcătoare, iar apoi dai roată cu privirea şi nu se poate să nu vezi caprele păscînd. Stînd nemişcaţi. Reuşim să facem cîteva poze, înainte de a le alerta.  Piatra Craiului - sub Peretele Central © Beniamin Boceanu  Capră neagră (Rupicapra rupicapra) © Beniamin Boceanu  Poiana Închisă © Beniamin Boceanu Ne căutăm un loc de odihnă, pe prispele înverzite, de unde putem să admirăm în deplinătate acest loc superb. Suntem înconjuraţi de o multitudine de floricele, printre care şi nestemata Pietrii Craiului: garofiţa, ce-i poartă numele, şi renumele. Nici nu-ţi poţi imagina o dantelă mai arătoasă, cu atîtea nuanţe de roşu şi roz. Discretă şi puţin pretenţioasă, cu perniţele de frunze înguste şi flori mari, se agaţă de prispele înierbate şi de fisurile din stîncă, bucurîndu-se de soare.  Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) © Beniamin Boceanu Spre dreapta poienii, mai jos, spre ieşirea din Padina Lăncii, găsim un mic izvor, acoperit cu un capac de metal, comoară nepreţuită în zilele cu arşiţă, putînd stinge setea a două trei personae, atunci cînd a plouat cu cel mult două săptămîni înainte.  Padina Lancii © Beniamin Boceanu Cu părere de rău, lăsăm în urmă poiana, ce va sălăşlui mult timp în inimile noastre, şi ne întoarcem le baza Marelui Grohotiş, pentru a trece şi pe la Peştera Stanciului şi pe la Ceardac, locul unde piatra cu reflexe albăstrii, a fost dizolvată de apă, lăsînd în urmă o boltă arcuită peste un bolovan imens. Uluitor lucrul apei ce nu-şi încetează lucrarea, şi nu dă socoteală timpului. De aici putem alege pentru regrupare fie poteca ce duce la Cabana Garofiţa, s-au făcînd cale întoarsă, prin Şaua Tămăşel şi apoi Curmătura Foii, la Cabana Plaiul Foii, fie urmînd poteca pe care am venit. Pentru a savura măreţia şi frumuseţea acestui munte, trebuie să ţinem însă cont de starea vremii, deoarece pietrele umede sunt deosebit de alunecoase, de oboseala ce cauzează accidente nedorite, şi apoi de faptul că Piatra Craiului este un munte cu ascensiune dificilă, şi unde nu merge aventura. Echipamentul adecvat este salutar.  Piatra Cariului la asfintit © Beniamin Boceanu Un asfinţit ce colorează în roz versantul muntelui, ce se înalţă măreţ desupra pădurii de conifere, este un final cu totul special pentru o tură memorabilă. Poiana Închisă se deschide doar pentru cei ce o respectă. © Beniamin Boceanu 11 ianuarie 2013 
 comments for this blog item
you have to sign in mybiosis.info environment in order to post a comment here
|
  Parcul Național Piatra Craiului - Poiana Închisa Capul Doloșman Vulcanii Noroiosi Paclele Mici si Paclele Mari Parcul National Piatra Craiului Vârful Retezat și Căldarea Bucura Rezervația Naturală Măgura Uroiului TĂRÂMURI DE BASM - Munţii Mehedinţi CRENELURI ÎNZĂPEZITE - Munţii Ciucaş SIMFONIE ÎN ALB - Munţii Bucegi Piatra Iorgovanului - scurtă incursiune floristică Rezervația Măgurile Băiței Golul Alpin al Munţilor Făgăraş - judeţul Sibiu Parcul Naţional Retezat - Lacul Galeş şi Porţile Închise Munții Retezat Mlaştina Peşteana - judeţul Hunedoara Cheile Bicazului - judetul Harghita- Neamţ Rezervaţia naturală Cheile Turzii Muntele Hăşmaş - Piatra Singuratică Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa Canaraua Fetii Rezervaţia Pădurea Hagieni Parcul Natural Munţii Bucegi - Valea Mălăieşti Rezervaţia Cetatea Histria Rezervaţia botanică Baltele Gurahonţ Flora alpină din căldarea Bâlea Muntele Ciomatu Aria protejată Lempesch Rezervația de Sărături de la Diniaș Rezevaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei Pietrosul Rodnei Mlaştina eutrofă de la Hărman mybiosis.info Nature protected areas Beni's page GABI'S PAGE corinaa AT mybiosis.info myBiOSis Botanical Notes The Retezat Mountains Europe and Middle East Orchids Romanian Orthoptera Zoology |
||||||||||||
