mybiosis.info blogosphere

Rezervația de Sărături de la Diniaș

Sărăturile de la Diniaş © Corina Ardelean

În apropierea orașului Timișoara, spre sud în câmpia extrem de plată din această regiune, se află un reper natural probabil ușor de trecut cu vederea, dar totuși interesant pentru cei care au ochi să-l vadă și inimă să-l înțeleagă: Sărăturile de la Diniaș. Pentru a ajunge la acest loc nemărturisit în indicatoare sau panouri informative există două căi cu plecare din Timișoara. Cel mai lung dintre trasee (25 km) începe din Timișoara pe Calea Șagului și atinge Sărăturile de la Diniaș dinspre localitatea Peciu Nou. Traseul urmează E70 pe o bucată de aproximativ 3.5 km continuându-se apoi pe drumul Foeniului până în Peciul Nou. În această localitate aproape de biserică se cotește spre dreapta pe drumul Diniașului. Se urmează această șosea până la aproximativ 100-150 m de localitatea Diniaș. Cel de-al doilea traseu care este mai scurt (18km) pornește din cartierul Freidorf, trece pe lângă fosta Fabrică de Zahăr după care urmează șoseaua prin Utvin spre Sânmihaiul Român. Undeva aproape, dar înainte de podul peste canalul Bega se cotește pe o stradă pe stânga care se continuă mai apoi în șoseaua Diniașului. Pe acest traseu însă se străbate în totalitate localitatea Diniaș luând-o opus 100-150 m spre Peciu Nou.

Camphorosma annua © Corina Ardelean

În ciuda faptului că Sărăturile de la Diniaș nu sunt marcate sub nici o formă trecătorului, este de reținut că o suprafață de 4 hectare din acestea au fost declarate rezervație naturală în anul 1995. Rezervația are scopul de a proteja flora specifică acestui tip de habitat sărăturat. Pentru o vreme, lângă rezervație funcționa o stație pilot de cercetare cu interes principal în ameliorarea solurilor alcaline. Rezervația avea în acest aranjament rolul de eșantion de control pentru a servi drept reper în evaluarea evoluției tratamentelor de amelioare aplicate pe teritoriul stației.

În lunile de primavară și inceput de vară în perimetrul rezervației se pot observa numeroase mlaștini sărăturate pline de apă. Sarea din sol face ca pământul să devină impermeabil de unde și această retenție de apă. Astfel, încă foarte devreme în primavară se poate observa aici Nostoc commune, o algă cu aspect gelatinos care poate acoperi suprafețe însemnate în rezervație dacă în urma ploilor apa stagnează la suprafața solului. Pe masură ce apa se retrage această algă se uscă complet lăsând loc altor plante.

Nostoc commune © Corina Ardelean

Peisajul își schimbă culorile progresiv pe masură ce diverse plante pornesc în vegetație. Astfel se pot admira petece colorate în tonuri calde formate de speciile halofile ce încep să-și contureze încă de pe acum dominanța.

Aspect de vegetaţie de sfârşit de lună mai © Corina Ardelean

În general plantele de sărătură nu au flori mari în culori stridente, culoarea peisajului este dată de plante în ansamblul lor. Culoare se schimbă pe măsura ce planta înainteaza în „vârsta“ contribuind progresiv la diversitatea peisagistică a locului.

Camphorosma annua © Corina Ardelean

Perioada de vară este poate cea mai dramatică deoarece solul în această zonă își pierde mare parte din apă. Lipsa ploilor și prezența sării în sol accentuează procesul aridizării atingând apogeul în lunile iulie-august. Peisajul, desi arid, nu își pierde din culoare care evolează spre tonuri mai intense față de cele din primăvară. La o privire mai de atentă a covorului vegetal observăm că acesta este format aproximativ din aceleași specii de plante care vegetează și în lunile de primăvară. Adaptate fenologic noului anotimp, unele plante se întind pe solul alb sărăturat etalandu-și culorile asemenea ca în desenele de acuarelă. Între acestea de remarcat este culoarea roșie dată de Camphorosma annua care ocupă la Diniaș suprafețe apreciabile. În suprafețele unde apare tinde să excludă orice altă specie de plantă, imprimând un caracter monoton.

Camphorosma annua © Corina Ardelean

Această monotonie este animată însă de cordoanele de Artemisia santonicum (un pelin) ce ocupă și el un loc însemnat în acest tip de habitat contribuind la peisaj printr-o culoare galben-sură. Deși dens, covorul de Artemisia lasă totuși loc și altor plante ce sunt de regulă fidele sărăturilor precum Atriplex tatarica, Bupleurum tenuissimum, Plantago maritima ssp serpentina, Myosurus minimus, Atriplex litoralis etc. Plante comune zonelor învecinate, deci netipice săraturii, îndrăznesc și ele sporadic, acolo unde procentul mai mic de sare din sol e totuși suportat.

Artemisia santonicum Atriplex tatarica © C.A.

Bupleurum tenuissimum Plantago maritima Myosurus minimus © C.A.

Limonium gmelinii este una din plantele ce apare in pâlcuri dense mai ales în zonele cu iarba înaltă și care se distinge de la distanță datorită culorii ei mov-aprins. Spre sfârșitul verii această plantă dă notă maximă de culoare locului.

Aspect de vegetaţie de sfârşit de sfârşit de vară © Corina Ardelean

Este trist că, deși protejată, zona este pașunată intens de oi, ceea ce face ca diversitatea floristică să fie afectată și probabil este cauza principala pentru care numărul de plante - cele 216 specii vegetale identificate în trecut - să fie astăzi mult diminuat. Pe lângă aceasta, zona este afectată și de incendieri intenționate.

Suprafaţă ce a fost afectată de incendiere © C. Ardelean

Deoarece zona a fost considerată în perioada comunistă “improprie pentru orice tip de activitate“ și a fost exclusă din circuitului agricol, ea păstrează până astăzi câte ceva din vegetația tipică acestui tip de habitat extrem. Această situație se poate schimba rapid în următorii ani dacă pășunatul și incendierile se mențin în perimetrul rezervației.

Aster tripolium © Corina Ardelean

Dintre specii caracteristice vegetaţiei sărăturoase de la Diniaş observate de-a lungul timpului în rezervaţie se pot enumera: Trifolium molineri, T. fragiferum, T. hybridum, T. dubium, T. subterraneum, T. ornithopodiodes, T. angulatum, T. pratense, Aster tripolium ssp. pannonicus, Iris spuria, Plantago maritima, P. schwarzabergiana, P. tenuifolia, Matricaria chamomila f. salina, Artemisia maritima subsp. monogyna, Sedum caespitosum, Spergularia salina, Rumex stenophyllus, Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Statice gmelini etc.

Corina Ardelean ©
28 August 2009
mybiosis.info
Nota aditionala: Nu dăm permisiunea nimănui sa copieze continutul din acest blog (IMAGINI si TEXT) si să-l transfere in alte pagini de internet. (aviz pentru cei care fac pagini de Travel Guide to Romania)

Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.

28-Aug-2009 corinaa

scroll to top

Poa bulbosa vivipara	Bupleurum tenuissimum	Plantago maritima ssp. serpentina	Camphorosma annua
Scorzonera cana	Coenonympha pamphilus	Lotus tenuis	Atriplex tatarica
115 image(s) in this album see all images